zgomot.ro

Date de izolare acustică

Indici de izolare la zgomot aerian și de impact pentru tipuri generice de elemente de construcție: valori de laborator (Rw, cu termenii de adaptare C și Ctr) și descriptori de teren (DnT,w, L′nT,w), fiecare rând cu sursa lui. Descărcabil gratuit (CC BY 4.0).

Distincția pe care tabelul o poartă în structura lui: indicele de laborator nu e indicele de teren. Rw se măsoară fără transmisie colaterală (ISO 10140); în clădirea reală, aceeași alcătuire livrează mai puțin — descriptorii de teren (ISO 16283) includ căile colaterale și montajul. Unde există surse pentru ambele, rândurile sunt legate ca pereche laborator↔teren.

Toate cele 27 rânduri publicate acum provin din rapoarte de încercare de laborator, fiecare pe câte un singur specimen: indicii merg de la Rw 35 dB la Rw 67 dB (vitraje 35–47 dB, ferestre 37 dB, uși 37–45 dB, pereți 51–61 dB, planșee 46–67 dB). Pentru zgomot de trafic rutier contează însă Rw+Ctr, iar penalizarea Ctr a rândurilor din tabel este între 2 și 14 dB — două alcătuiri cu același Rw pot diferi cu câțiva decibeli la fațada dinspre stradă. Rânduri de teren: 0.

Coloana U(Rw) e cea pe care fișele de produs nu o tipăresc: incertitudinea extinsă a indicelui, transcrisă din raport (factor de acoperire k = 2, nivel de încredere 95%). O poartă 12 din cele 27 rânduri, între ±0,4 și ±1,1 dB. Acolo unde lipsește, raportul pur și simplu nu o declară — de regulă rapoartele mai vechi. Consecința practică: o diferență de un decibel între două alcătuiri din tabel e, de cele mai multe ori, în interiorul incertitudinii propriei măsurători.

Un singur planșeu, patru stări măsurate

Restul tabelului compară alcătuiri diferite, încercate în locuri și ani diferiți — acolo o diferență de câțiva decibeli poate veni din specimen, din laborator sau din montaj. Rândurile de planșeu sunt altceva: același eșantion, aceeași cameră, aceeași sesiune de încercare, măsurat înainte și după fiecare strat adăugat. Singura variabilă între ele e stratul. De aceea diferențele de mai jos se pot citi ca contribuția stratului, nu ca diferența dintre două produse.

Pornind de la planșeul nud (46 dB aerian, Ln,w 89 dB la impact):

Prima consecință, și cea care contrazice reflexul obișnuit: stratul care ajută cel mai mult la zgomotul aerian nu e cel care ajută cel mai mult la impact. La aerian câștigă tavan fals suspendat pe bride antivibratile (gips-carton 12,5 mm, 40 mm vată minerală); la impact câștigă șapă flotantă (2 × 9 mm plăci fibrociment pe 30 mm vată minerală rigidă). Pasul intră în structură prin fața de sus, iar acolo ajunge numai stratul de deasupra — de aceea cine alege un singur strat alege, de fapt, ce fel de vecin vrea să nu mai audă.

A doua consecință, cea cu cifre: câștigurile nu se adună. Cele două straturi luate separat dau împreună +33 dB la aerian și −68 dB la impact. Aplicate amândouă pe același planșeu, măsurătoarea dă +21 dB și −44 dB — adică cu 12 dB, respectiv 24 dB mai puțin decât suma. Diferența nu e o eroare de măsurare (incertitudinile declarate sunt sub ±1,5 dB): odată ce o cale de transmisie a fost tratată, restul zgomotului trece pe celelalte căi, iar al doilea strat nu mai are pe ce lucra. Un deviz care adună câștigurile din două fișe tehnice supraestimează rezultatul cu exact acest ordin de mărime.

Toate cifrele de mai sus sunt calculate la build-time din rândurile tabelului, iar pagina refuză să se construiască dacă datasetul încetează să le susțină. Valorile sunt de laborator, pe un planșeu mixt cărămidă-beton armat de 215 mm: pe altă structură de bază, contribuțiile diferă. Într-o clădire reală intervine în plus transmisia colaterală, absentă în laborator.

Aceeași ușă, o garnitură în plus

Rândurile de ușă vin dintr-o singură serie de rapoarte (162 26873), încercate în aceeași zi, în același stand. Două dintre ele descriu același canat: aceeași grosime, același miez, aceeași masă unitară de 59,2 kg/m², aceeași deschidere de încercare. Singura diferență declarată între cele două rapoarte e numărul de garnituri în falț.

Canatul nu s-a schimbat deloc — nici masa, nici grosimea, nici miezul. S-a schimbat o garnitură, și indicele a urcat cu 2 dB. La uși, o parte din performanță nu stă în foaie, ci în ce se întâmplă pe contur.

Al treilea rând al seriei arată aceeași lecție din partea cealaltă. Ușa cu două canaturi are un canat de 57,1 kg/m² — cu 2,1 kg/m² sub cel al ușii cu un canat, adică o diferență de masă de sub 4%, cu același miez. Dacă indicele ar urma masa, cele două ar trebui să fie practic egale. Măsurat, ușa cu două canaturi dă Rw 37 dB — cu 6 dB sub varianta cu un canat și o garnitură, și cu 8 dB sub cea cu două garnituri. Ce s-a adăugat între timp e un rost central între canaturi.

Diferența se vede și în formă, nu doar în indicele unic: banda cu cea mai mare abatere față de curba de referință cade la 2000 Hz pentru ușa cu două canaturi, față de 630 Hz pentru cea cu un canat. Un rost neetanș nu slăbește uniform: lasă să treacă exact acolo unde curba ar trebui să urce.

Consecința pentru un deviz: la o ușă, alegerea între „un canat” și „două canaturi” și alegerea garniturilor pot conta mai mult decât grosimea foii — iar cifra de pe fișa tehnică a canatului nu spune nimic despre ele.

Cifrele de mai sus sunt verificate, nu doar citate. Fiecare rând care publică spectrul pe treimi de octavă este reevaluat la build-time cu calculatorul ISO 717 al acestui site, pornind de la spectrul tipărit pe pagina de rezultate a raportului. Pagina refuză să se construiască dacă indicele recalculat nu reproduce exact Rw, C și Ctr declarate de laborator. Toate cele 3 rânduri cu spectru reproduc exact. Valorile sunt de laborator, pe un specimen montat în mortar și etanșat pe contur; în clădire, un toc montat altfel dă alt rezultat.

Coloana Ln,w din tabel se citește invers față de Rw: e nivelul de zgomot de impact care ajunge în camera de dedesubt, deci mai mic înseamnă mai bun. O poartă 4 din cele 27 rânduri — deocamdată numai planșeele, singurele elemente pentru care întrebarea „cât se aude pasul de sus?” are sens. Indicele aerian și cel de impact ies din rapoarte de încercare diferite chiar pe același specimen, așa că rândurile care le au pe amândouă citează două rapoarte, nu unul.

Element Categorie Mediu Rw C Ctr Rw+C Rw+Ctr U(Rw) Masă
kg/m²
Ln,w
dB
DnT,w L′nT,w Sursă
geam float monolitic, 12 mm
Reper monolitic: fără cameră de aer și fără strat intercalar — arată cât aduce singură masa geamului.
Vitraje laborator 35 -1 -3 34 32 163 36489/Z1e
fereastră PVC, 1 canat oscilo-batant, vitraj triplu 4/18/4/18/4
Fereastră completă (profil, feronerie, garnituri și vitraj), nu doar vitrajul: indicele ansamblului rămâne sub cel al vitrajelor performante din tabel.
Ferestre laborator 37 -2 -7 35 30 13-000915-PR01
vitraj izolant dublu 6 / 16 / 8 stratificat, umplere argon Vitraje laborator 39 -2 -6 37 33 15-001724-PR01 · 6/16/8 LSG
vitraj izolant dublu 6 / 12 / 8 stratificat, umplere argon
Specimenul are foaia interioară cu strat intercalar de tip fonoabsorbant (desemnare 44.1 SR); nu este identic cu rândul 6/16/8, deci cele două nu izolează efectul lățimii camerei.
Vitraje laborator 40 -2 -6 38 34 15-001724-PR01 · 6/12/8 LSG SR
vitraj izolant dublu: foaie stratificată acustic 44.2 / 16 / 6, umplere argon Vitraje laborator 42 -2 -7 40 35 13-001521-PR01
vitraj izolant dublu: foaie stratificată 66.4 / 16 / 8, umplere argon
Același indice Rw ca rândul 44.2 acustic /16/ 6, dar Ctr mai mic în valoare absolută — la zgomot de trafic rutier, alcătuirea aceasta stă mai bine (vezi coloana Rw+Ctr).
Vitraje laborator 42 -1 -5 41 37 15-001724-PR01 · 12 LSG/16/8
vitraj izolant triplu 8 / 12 / 8 / 12 / 55.2 stratificat, umplere argon Vitraje laborator 44 -3 -7 41 37 GLA-1288.10/16
vitraj izolant dublu: foaie stratificată acustic 66.2 / 16 / 10, umplere argon Vitraje laborator 44 -1 -4 43 40 13-002624-PR01
vitraj izolant triplu: foaie stratificată acustic 10 / 16 / 6 / 16 / 8, umplere argon Vitraje laborator 45 -2 -7 43 38 16-001979-PR01
vitraj izolant dublu: 44.4 stratificat / 20 / 44.2 stratificat acustic, umplere argon Vitraje laborator 46 -3 -7 43 39 163 42018/3e
planșeu mixt cărămidă-beton armat, grosime 215 mm, tencuit pe intrados, fără nicio tratare acustică
Starea de referință a specimenului: planșeul gol, înainte de orice strat. Cele trei rânduri de mai jos sunt ACELAȘI planșeu, măsurat în aceeași sesiune, cu câte un strat adăugat — deci diferența față de acest rând este contribuția stratului, nu diferența dintre două clădiri. Ln,w = 89 dB e nivelul de impact care ajunge dedesubt: la impact, mai mic înseamnă mai bun.
Planșee laborator 46 0 -3 46 43 ±0,5 278 89
±0,8
354386
impact: 354384
vitraj izolant dublu: 55.4 stratificat / 20 / 66.4 stratificat, umplere argon
Cel mai mare indice din tabel și, simultan, cel mai mic Ctr în valoare absolută — cameră largă (20 mm) și ambele foi stratificate.
Vitraje laborator 47 -1 -4 46 43 15-001724-PR02
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 75 mm, un strat de 12,5 mm placă gips-fibră pe fiecare față, vată minerală 60 mm (100 mm în total)
Singurul perete din tabel cu un singur strat de placă pe fiecare față. Raportul e din 2006 și nu declară incertitudinea indicelui — cele de după 2012 o declară.
Pereți laborator 51 -2 -8 49 43 216301
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 50 mm, două straturi de 12,5 mm gips-carton pe fiecare față, vată minerală 40 mm cu densitate 40 kg/m³ (100 mm în total) Pereți laborator 52 -5 -13 47 39 ±0,5 40 304156
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 50 mm, două straturi de 12,5 mm gips-carton pe fiecare față, vată minerală 40 mm cu densitate 70 kg/m³ (100 mm în total)
Aceeași geometrie și practic aceeași masă ca rândul de deasupra; diferă densitatea vatei din cavitate. Cea mai mare penalizare Ctr din tabel.
Pereți laborator 53 -6 -14 47 39 ±0,5 41 304155
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 50 mm, două straturi de 12,5 mm plăci pe bază de gips pe fiecare față (al doilea strat cu miez armat), vată minerală 30 mm (100 mm în total)
Cea mai mare masă unitară dintre pereții de 100 mm din tabel și cel mai subțire strat de vată — masa placării, nu grosimea vatei, explică indicele.
Pereți laborator 54 -4 -12 50 42 ±1,1 60 376756
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 75 mm, două straturi de 12,5 mm gips-carton pe fiecare față, vată minerală 60 mm cu densitate 40 kg/m³ (125 mm în total)
Fișa de prezentare atașată în fața raportului anunță Rw 61 (C −2; Ctr −8); pagina de rezultate a laboratorului dă 56 (−4; −11), iar broșura de teste a aceluiași distribuitor listează tot 56 dB pentru acest număr de raport. În tabel intră valoarea laboratorului.
Pereți laborator 56 -4 -11 52 45 ±0,5 41 304157
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 75 mm, două straturi de 12,5 mm gips-carton pe fiecare față, vată minerală 60 mm cu densitate 67 kg/m³ (125 mm în total) Pereți laborator 57 -4 -12 53 45 ±0,4 42 304158
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 75 mm, două straturi de 12,5 mm pe fiecare față (al doilea de înaltă densitate, 1025 kg/m³), vată minerală 60 mm (125 mm în total) Pereți laborator 59 -4 -10 55 49 ±0,4 51 295832
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 75 mm, două straturi de 12,5 mm pe fiecare față (stratul vizibil cu miez armat cu fibră de sticlă), vată minerală 60 mm (125 mm în total), fără doze electrice
Configurarea „fără doze electrice” a raportului. Cel mai mare indice și cea mai mică penalizare Ctr dintre pereții din tabel.
Pereți laborator 61 -2 -7 59 54 ±0,9 52,8 354382
perete despărțitor ușor, structură metalică simplă 75 mm, două straturi de 12,5 mm pe fiecare față (stratul vizibil cu miez armat cu fibră de sticlă), vată minerală 60 mm (125 mm în total), cu 4 doze electrice
Același perete, aceeași încercare, configurarea „cu doze electrice”: 4 doze (câte 2 pe fiecare față), nealiniate între ele, decalate pe înălțime cu circa 70 cm. Indicele unic nu se schimbă; Ctr scade cu 1 dB.
Pereți laborator 61 -2 -8 59 53 ±0,9 52,8 354382
planșeu mixt cărămidă-beton armat 215 mm + șapă flotantă (2 × 9 mm plăci fibrociment pe 30 mm vată minerală rigidă), grosime totală 263 mm
Configurarea „C” a raportului: numai stratul de deasupra. Față de planșeul nud, aerianul urcă 15 dB, iar impactul coboară 36 dB — șapa flotantă lucrează întâi pe calea prin care vine pasul vecinului.
Planșee laborator 61 -2 -6 59 55 ±0,9 308 53
±1,4
354386
impact: 354384
planșeu mixt cărămidă-beton armat 215 mm + tavan fals suspendat pe bride antivibratile (gips-carton 12,5 mm, 40 mm vată minerală), grosime totală 283 mm
Configurarea „B” a raportului: numai stratul de dedesubt. Față de planșeul nud, aerianul urcă 18 dB (mai mult decât șapa), iar impactul coboară 32 dB (mai puțin decât șapa) — cele două straturi nu rezolvă aceeași problemă.
Planșee laborator 64 -1 -6 63 58 ±0,9 294 57
±1,1
354386
impact: 354384
planșeu mixt cărămidă-beton armat 215 mm + șapă flotantă + tavan fals suspendat pe bride antivibratile, grosime totală 331 mm
Configurarea „A” a raportului: ambele straturi. Cel mai mare indice aerian și cel mai mic nivel de impact din tabel — dar câștigul nu e suma câștigurilor individuale, iar pagina arată cifra exactă a diferenței.
Planșee laborator 67 -2 -8 65 59 ±0,8 324 45
±1,4
354386
impact: 354384
ușă antifoc metalică, un canat, canat 69 mm cu miez sandvici, o garnitură în falț + două garnituri de prag coborâtoare, toc metalic
Starea de referință a seriei 162 26873: același canat ca rândul cu două garnituri în falț, aceeași zi de încercare, aceeași deschidere. Diferă doar numărul de garnituri în falț.
Uși laborator 43 0 -2 43 41 162 26873/3.3.0
ușă antifoc metalică, un canat, canat 69 mm cu miez sandvici, două garnituri în falț + două garnituri de prag coborâtoare, toc metalic
Aceeași ușă ca rândul precedent — aceeași masă a canatului, aceeași grosime, același miez, aceeași sesiune — cu o a doua garnitură în falț. Singura variabilă declarată între cele două rapoarte.
Uși laborator 45 0 -2 45 43 162 26873/3.4.0
ușă antifoc metalică, două canaturi, canat 69 mm cu miez sandvici, o garnitură în falț + o garnitură de prag coborâtoare, toc metalic
Același miez și aproape aceeași masă unitară a canatului ca ușa cu un canat, încercată în aceeași zi — dar cu un rost central între canaturi. Indicele scade sub cel al ușii cu un canat, deși materialul e practic același.
Uși laborator 37 -1 -2 36 35 162 26873/4.0.0

Despre acest dataset

Categoriile prevăzute: vitraje, ferestre, uși, pereți, planșee. Rândurile publicate acum provin din rapoarte de încercare ale unor laboratoare de acustica construcțiilor (Gryfitlab, ift Rosenheim, Istituto Giordano), care declară alcătuirea specimenului, standardul de încercare și Rw(C;Ctr). Tabelul nu conține branduri: numele comercial al produsului încercat și comanditarul apar doar în citarea sursei, pentru ca valoarea să poată fi verificată în documentul original. Valorile derivate (Rw+C, Rw+Ctr) se calculează automat din Rw și termenii de adaptare, niciodată tastate separat.

Ce nu sunt aceste rânduri. Fiecare valoare descrie un singur specimen, încercat în laborator cu transmisia colaterală suprimată: nu este o medie de clasă, nu este o performanță garantată a unui tip de produs și nu este performanța pe care o are alcătuirea montată în clădire. La geamurile stratificate, indicele depinde și de temperatură — sub temperatura de încercare, izolarea poate fi mai mică (precizare din raportul ift 13-001521-PR01).

De unde se ia valoarea unui rând. De pe pagina de rezultate a laboratorului, nu de pe fișa de prezentare pe care distribuitorul o atașează în fața raportului. Distincția nu e formală: la unul dintre rapoartele folosite mai jos, fișa din față anunță un indice cu cinci decibeli mai mare decât cel măsurat, iar broșura de teste a aceluiași distribuitor listează valoarea corectă. Rândul respectiv poartă diferența în notă. Când un raport descrie mai multe configurări dar publică un singur rezultat neetichetat, raportul nu intră deloc în tabel.

Cât costă acustic o doză electrică. Două rânduri din tabel ies din același raport de încercare, adică din același specimen măsurat de două ori: singura diferență între ele este cu 4 doze electrice față de fără doze electrice. Indicele unic nu se mișcă (Rw 61 dB în ambele configurări), dar Ctr trece de la -7 la -8 dB, adică 54 față de 53 dB pe coloana care contează la zgomot de trafic. Un decibel e sub incertitudinea declarată a măsurătorii (±0,9 dB), deci concluzia onestă nu e „dozele scad izolarea cu 1 dB”, ci: la un perete montat cu doze decalate și etanșate ca în încercare, efectul asupra indicelui nu se distinge de incertitudinea măsurării. Ce se vede în teren la doze aliniate spate în spate e altă discuție — și nu e acoperită de acest dataset.

De ce se citește Rw+Ctr, nu doar Rw: două rânduri din tabel au același Rw (42 dB), dar termeni Ctr diferiți (-5 față de -7) — adică 37 față de 35 dB în fața zgomotului de trafic rutier, o diferență de 2 dB între alcătuiri care „arată la fel” după indicele unic. Pe o fațadă spre stradă, alegerea se face pe coloana Rw+Ctr.

Ai un indice de laborator și vrei să-l citești corect? Indicii unici din 16 valori pe treimi de octavă se pot calcula cu calculatorul ISO 717, care arată și deficiențele pe bandă.

Toate rândurile de mai sus sunt de laborator — determinate pe specimenul încercat singur, fără căile colaterale ale unei clădiri reale. Ce înseamnă asta pentru transferul lor într-un proiect, și cât din concluzie ajunge să atârne de o ipoteză nemăsurată, e tratat pe estimatorul laborator → teren, care citește chiar rândurile de aici, inclusiv coloana de incertitudine declarată de raport.

Unde intră aceste rânduri într-un calcul. Lista de vitraje și ferestre din calculatorul de zgomot de la restaurant nu e o listă scrisă separat: se construiește la generarea paginii din rândurile de mai sus care au coloana Rw+Ctr completată, ordonate crescător. Acolo indicele intră ca atenuare a fațadei într-un lanț sursă → distanță → obstacol → fațadă → interior, iar termenul Ctr e cel folosit tocmai fiindcă spectrul de afară e dominat de energie joasă.

Unde se termină acest dataset. Valorile de mai sus sunt indici de laborator, utili la alegerea unei alcătuiri în faza de proiect. Ele nu spun cât izolează peretele sau fațada construită: în clădire intervin transmisia colaterală, montajul, etanșările și geometria încăperilor, iar mărimile care descriu separarea reală (DnT,w, R′w, L′nT,w) se determină prin măsurare in-situ per ISO 16283-1/2/3, de un laborator acreditat. Datasetul nu are încă niciun rând de teren — până când există, orice diferență laborator↔teren rămâne o ipoteză.

Surse

Fiecare rând din tabel trimite la sursa lui. Citările includ emitentul, numărul raportului, data, standardul de încercare și comanditarul.

Licență CC BY 4.0 — datele pot fi reutilizate cu atribuire, iar corecțiile sunt binevenite. Valorile sunt cifre publicate de terți, transcrise pentru planificare, nu măsurători originale ale site-ului; pentru un produs anume, documentul de referință rămâne raportul de încercare sau declarația de performanță curentă a producătorului.